Au fost multe situaţii de acest gen de-a lungul istoriei. Dar cine să le studieze şi să le scrie? Cine să îi înveţe pe oameni exact ce se întâmplă?
Este devărat, Biserica a cunoscut aceste adevăruri şi le-a vehiculat de-a lungul timpului, dar nu a explicat ce trebuia făcut şi ce nu, ci, mai degrabă, a apelat la represalii, la sacrificarea oamenilor, la războaie religioase şi a creat şi întreţinut ideea unui Dumnezeu neiertător, răzbunător, care pedepseşte aspru.
Mai mult, Biserica a spus despre acestea, uneori în altă limbă decât cea a poporului căruia i se adresa şi nu sub forma unor învăţături sistematice din care să aibă de beneficiat tot omul.
Pe de altă parte, puţini au fost cu adevărat Învăţători şi mentori spirituali dintre oamenii Bisericii; unii au avut anumite porniri războinice, justiţiare şi îşi justificau gesturile ca fiind dictate de Dumnezeu.
A fost necesară şi o atare perioadă. S-au învăţat multe… sau nu… ori nu încă… urmează să se mai înveţe… să fie înţeles Dumnezeu, cu toată IUBIREA Lui, de toată lumea, pentru că fiecare are acest drept…
Şi să fie înţeleasă şi lumea întunecată, rostul şi scopul ei, pentru că, doar aşa reuşim să ne eliberăm de arhetipurile din mintea noastră şi de comportamentele programate prin inducţii, norme sociale, prejudecăţi.
Evident însă, pentru a putea urca, a fost necesar, mai întâi să coborâm… în neştiinţă,… în neputinţă,… în întuneric…
Lipsa de informaţii a creat aceste căderi. Castele preoţeşti de pretutindeni, în această perioadă 3D, au considerat, în unanimitate, că oamenii nu sunt pregătiţi pentru a afla informaţii despre lumea nevăzută şi forţele care o dirijează.
Au fost şi oameni din sânul bisericilor, care nu au înţeles adevărurile. De aceea se descifrează încă tainele lumii şi ale scrierilor vechi, care au tâlcuri greu de înţeles, dacă nu se cunoaşte baza de informaţii despre Creaţie, structura şi modul ei de funcţionare.
Efectul acestor ocultări a fost căderea în desuetudine a informaţiilor despre lumea întunecată, aşa cum credinţa în existenţa lui Dumnezeu a fost pusă la îndoială în faţa descoperirilor ştiinţifice.
Atâta vreme cât informaţia se dă trunchiată, incompletă, omul nu are cum să-şi formeze o imagine completă şi complexă. Mai mult, nici nu i se formează o gândire cuprinzătoare, în care să includă ansamblul existenţial, ci priveşte doar la felia cunoscută, emiţând uneori păreri de atotscienţă.
Fiecare dintre noi, indiferent de nivelul de studii şi pregătire, avem nevoie să ne informăm despre ceea ce se întâmplă cu noi, în interiorul şi în exteriorul nostru, ca şi pe ansamblul structurilor existenţiale (familie, grup profesional, societate, naţiune, populaţie globală).
Sunt foarte multe posedări, care se manifestă şi în zilele noastre. Civilizaţia şi modernismul nu ne scutesc de funcţionarea legilor 3D.
De ce? Pentru că încă suntem în lumea 3D, în care funcţionează programul 3D!! Firesc! Şi la şcoală, în clasa a treia învăţăm din programa de lecţii pentru clasa a treia, nu din cea pentru a cincea sau a noua!!! Că nu le-am înţelege!
Cu adevărat, sunt oameni care înţeleg mai greu sau ar fi reticenţi la asimilarea noţiunilor despre întreg ansamblul Creaţiei, pentru că au o dispoziţie mai scăzută pentru procesul de învăţare.
DAR!!! Dacă am creşte cu nişte noţiuni corecte şi complete, pe care să le asimilăm de la părinţii noştri în procesul de educare şi formare în primii şapte ani (celebrii „şapte ani de acasă”, anii formării de bază, de fapt, din care derivă tot comportamentul ulterior din viaţă…), am evolua altfel.
Pentru această lume ne pregătim!!!
Florentina Mateescu