Există versiuni că lumea noastră este o eroare.
O versiune, izvorâtă din surse religioase, spune că a existat un „pariu” între Dumnezeu și Lucifer în care miza era lumea noastră.
În acest pariu, Dumnezeu spunea că această lume creată de El, va rămâne a Lui, indiferent ce se va întâmpla…iar Lucifer afirma că va face aceasta lumea, a lui…
Ceea ce vedem în jur, arată cu prisosință efortul și roadele muncii luciferice de a acapara această lume.
Alte supoziții spun că aici ar fi fost exilate ființele care perturbau liniștea prin zonele din Univers pe unde trăiau…adică Terra ar fi un fel de închisoare a Universului nostru ( cam cum a fost populată inițial America )
Sunt oameni care au înțeles că există un „război” al lumilor, că sunt specii distrugătoare, care au venit și pe Pământ și fac rău, atât oamenilor cât și vieții planetare.
Sunt versiuni care spun că viața terestră a apărut dintr-o eroare, pentru că aici era un fel de gunoi al Universului și, din greșeală, a fost adusă și o fărâmă de viață…un germen…un virus…o bacterie… care a prins viață aici și din care a pornit viața terestră.
Alte presupuneri sunt că tot ceea ce este „rău” în viața noastră este urmare a unei erori de programare a întregii Creații.
Sunt multe versiuni care încearcă să explice suferințele prin care trece omenirea.
Că există o implicare malefică intensă este foarte clar. E un program existențial în care omul are de ales între „Bine” și „Rău”.
Ca și Eva ( care a ascultat când șarpele i-a zis că poate lua fruct din Pomul Cunoașterii Binelui și Răului, pentru ca nu cunostea minciuna ) așa și omul, dacă nu cunoaște răul, nu are cum să facă diferența și să aleagă între bine și rău.
Dar, dacă omului i-ar fi fost doar bine, de ce mai avea nevoie de rău? Că nu ar mai fi fost necesară atâta suferință ca să fie nevoie să aleagă între bine și rău, ci ar fi trăit doar binele.
***
Când ai trăit cel mai frumos moment al tău? Stai o clipă și retrăiește-l!
Acum multiplică acest moment…
Toată viața ta este o înlănțuire de momente frumoase…
Simte clipa și întreaga viață!
Ce schimbare se poate produce în viața ta atunci când totul e bine și frumos, cand ești în cea mai frumoasă stare pe care nu o perturbă nimic?
Câtă evoluție îți aduce starea de bine, în această perioadă a existenței tale, care reflectă o anumită vibrație?
Lucifer a fost creat de Dumnezeu. Este o parte a întregului, dar nu e însuși Întregul.
Așadar, în așa zisul „pariu”, Dumnezeu are atuuri pe care Lucifer nu le cunoaște, dar își face treaba cât poate de conștiincios, ca să devină stăpânul acestei lumi.
Tu care crezi că e finalul?
În care dintre lumi crezi că vei fi?
Și unde te vezi, în acea lume?
***
Comparând închisorile și imaginile pe care le știm despre ele, planeta Terra, cu toată frumusețea și bogățiile ei, are aspectul unei închisori?
Ce anume te-ar face să te simți la închisoare aici, în această viață?
Planeta?
Condițiile?
Sistemul creat de oameni? Sau de humanoizii sau rasele venite aici cu diferite scopuri?
Acceptarea mentală a acestor condiții?
Sau neacceptarea lor?
Tu, dacă ai alege un loc ca închisoare, cum ar fi acesta? Creează în mintea ta un model. Și vezi daca seamănă cu Terra…
***
Există informații despre alte specii inteligente. Unele bune, altele nu.
Sunt multe informații despre efectele malefice ale unor raselor asupra celorlalte, care sunt dominate.
Putem înțelege că nebeneficul domină beneficul. E o rezultantă a programului luciferic pentru această perioadă și această lume.
Dacă între oameni există tensiuni, conflicte, certuri, ură, invidii, perfidii, trădări… vedem că ele se regăsesc și la nivel de comunități și așa a fost în toată istoria: dacă doi oameni se ceartă sau se bat, următorul nivel este familia, comunitatea locală, națiunea. Câte războaie ne-au marcat, astfel, existența? Și nu sunt poveste aceste războaie, ele chiar au existat!
Aceasta reflectă un anumit tipar de comportament, care se regăsește la nivel individual și colectiv.
Mai departe de nivelul planetar este cel interplanetar.
Dacă oamenii se luptă între ei, națiunile se luptă între ele, alianțele multinaționale se luptă cu alte alianțe multinaționale și fac războaie mondiale, la acest nivel, și populațiile galactice se luptă între ele.
Diferă doar mărimea, nu și comportamentul, adică diferă funcție de nivelul de evoluție la care a ajuns populația implicată în luptă.
***
Presupune că planeta noastră este locul de gunoi al Universului.
Creează în mintea ta imaginea unui loc cu gunoi.
Apoi construiește acolo viața.
Construiește ceea ce ai văzut tu că există pe planetă.
Și găsește soluția ca planeta ta să nu mai fie locul de gunoi al
Universului. Căci, dacă atunci cănd tu încerci să creezi viață, peste ea vin ceilalți să își verse gunoiul, cum va fi acest cadru de viață?
Iar dacă ceilalți constată la un moment dat că aici a apărut viața, în mijlocul gunoiului, vor lăsa viața incipientă de aici să se dezvolte sau vor căuta o altă planetă ca loc de gunoi?
Dar dacă apare și acolo viața?
Cât de departe ești dispus să îți arunci gunoiul?
***
Ești Co-Creator.
Ceea ce alegi tu, conștient sau non-conștient, capătă materialitate în viața ta.
Te-ai gândit vreodată că nu poți face un lucru? ( vorbim de ceva ce alții pot face, adică ceva realizabil ).
Și, după ce te-ai gândit că nu îl poți face, l-ai putut face? Oare de ce?
Ai gândit vreodată cu teamă că, dacă te urci în tramvai fără bilet, vin controlorii? Și nu au venit?
Că nu poți lua un examen? L-ai luat?
Dar dacă ai avut convingerea intimă că ceva se rezolvă, că primești soluția potrivită, ai rezolvat?
Acesta este modul în care noi oamenii am lucrat până acum, fiind mai ales non-conștienți, cu programele noastre de viață.
Așadar, creăm…
Din perspectiva de creator, ai putea să îți imaginezi că vei crea ceva: o rochie, o prăjitură, o mașină, ceva care să fie numai pentru tine, să te reprezinte.
Îți spun să fie pentru tine, pentru că sunt persoane care, spre exemplu, ar putea face pâine cu făină mucegăită și să o vândă altora să o mănânce. De regulă, cine face asta, nu mănâncă niciodata din acea pâine…dar, în acest fel, își creează programul prin care la un moment dat va mânca și el o astfel de pâine.
Dacă vrei să îți faci ceva de îmbrăcat și ai tăiat prost materialul sau este insuficient, continui să faci, deși nu vei putea folosi acea îmbrăcăminte?
Dacă prepari o prăjitură și ai turnat, din greșeală, un kg de sare în locul unui kg de zahăr, vei face în continuare prăjitura? Și o vei și consuma, deși are un kg de sare și ți-ar face foarte mult rău?
Dacă îți construiești o mașină, o construiești funcțională sau nefuncțională?
O faci corect sau cu erori?
Te-ar avantaja să îți faci o mașină cu erori?
Dacă tu, la nivelul tău uman, te gândești să faci lucruri utile și funcționale, de ce crezi că Dumnezeu a făcut o Creație cu erori?
La ce Îi folosea?
Iar, dacă noi suntem după chipul și asemănarea Lui, ar însemna că, dacă El a creat văzând că sunt erori ( eroarea fiind ceea ce ne produce nouă suferință ), noi ar trebui să creăm doar cu erori, ca să respectăm programul pe care îl avem…căci e chipul și asemănarea…deci avem același model de program de creație.
Dar dacă El nu a văzut erorile, când au apărut, ci a continuat Creația și dupa ce le-a constatat… noi de ce mai întâi cercetăm, apoi îndepărtăm erorile și abia apoi, când ajungem la cea mai bună formulă, creăm? Respectăm același model de program?
Poate ne-ar fi mai util să nu mai găsim vină și greșeli în exterior, ci să căutăm să înțelegem ce se petrece în noi.
Ai vreun sâmbure de agresivitate în tine?
Simți nevoia să ridici tonul, să înjuri, să lovești, să pedepsești?
Dacă da, pe acest tipar mintal se creează concepțiile despre ceea ce este în jurul tău.
Dacă te simți închis într-o zonă de unde nu poți pleca, pe tiparul unei închisori de unde nu se poate evada, vei vedea lumea ca o închisoare.
Dacă viața ți se pare un gunoi, e clar că locul în care se desfășoară este un loc cu gunoi.
Și, dacă viața tuturor este așa, este pentru că planeta este așa ceva.
Erorile din viața ta se datorează altcuiva, atunci când nu lucrezi suficient cu tine ca să te eliberezi de ceea ce este în tine și îți face rău. Dar vezi răul doar în jur, căci doare să chiuretezi răul din tine. E mai comod să îl păstrezi și să îl întreții.
Când scoți gunoiul…și răul…și limitarea…și agresivitatea..și erorile din tine…vei vedea viața altfel.
Iar, dacă mă întrebi pe mine, e timpul s-o faci!
Nu o poate face nimeni pentru tine și nici nu te va ajuta deloc să dai vine pe altcineva.
Nu te poate trece nimeni de mână strada Vieții.
Cu mult drag,
Flori Mateescu