Tu ești viitorul!!!
Tu ești, copile, ființa minunată așteptată cu nerăbdare, cu emoție, venită uneori pe neașteptate, altădată cu mari eforturi… ființa care întărește uniunea dintre părinți, dând un sens nou și amplu încărcat de semnificații vieții cuplului parental…
Tu ești aducătorul de zâmbete, de bucurie, de împlinire a omului care, prin Tine, a devenit Părinte… ești cel care umple casa și sufletele…
De multe ori, însă, aceste trăiri nu mai au puterea să se manifeste după ce ai învățat să te desprinzi de mama… tata… bunici… de cei care te ajutau să supraviețuiești…
De multe ori, părinții sunt nevoiți să plece la muncă înainte de a putea tu, copile, să înțelegi necesitatea aceasta… înainte să înțelegi lumea în care ai venit… înainte să știi cum să te descurci…
Câteodată, adesea, vine o bonă să înlocuiască prezența mamei… dar oare, poate inlocui cineva brațele drăgăstoase ale mamei?!… Parfumul ei inconfundabil… Vocea ei de catifea… Și dezmierdările pline de iubire, care dădeau atâta forță, încredere, stabilitate…
Altădată, e creșa sau grădinița… unde se învață multe lucruri,… unele foarte utile,… acolo sunt și noii prieteni,… un alt spațiu…
…în așteptarea mamei…
Uneori, seara dormi, copile, când ajung părinții tăi de la muncă… au credite, datorii, salariile nu ajung pentru cheltuieli, dacă se lucrează doar o normă, de opt ore pe zi… și trebuie să lucreze mai mult…
…se întâmplă să și fie posibilități, dar să se confunde prioritățile, căci așa se petrece într-o societate de consum… și părinții să creadă că e mai bine pentru tine să îți ofere tot suportul material, în unele cazuri – chiar în surplus -, ca să fi mulțumit… să ai ceea ce nu au avut ei în copilărie… dar nu prezența lor…
…și tu te bucuri că ești în rând cu ceilalți copii,… că ai telefon mobil, ultima generație,… și tabletă… și acces la ultimele noutăți… și prieteni virtuali,… poate pe unii nici nu îi cunoști direct…
…dar, la un moment dat, te simți singur… părinții sunt prea obosiți să mai stea de vorbă cu tine,… viața e un nonsens pe care nu ți-l limpezește nimeni,… nu vezi rostul învârtitului în cerc, în care viața se irosește pe plata datoriilor,…
…iar tu iți petreci copilăria așteptând grația părinților, care sunt plecați la muncă sau prea obosiți să te asculte,… să îți explice despre viață, să te povățuiască…
Este timpul să îți spui și tu cuvântul! Să ai dreptul să te exprimi!
Exiști!
Și reprezinți viitorul!
Începe prin a-ți completa un jurnal. Apoi începe să vorbești tu cu adulții din jurul tau, să știe ce te frământă…
Lumea din jur este destul de departe de poveștile copilăriei…
…iar ție, adulții ți-au pus și monștri în povești și desene animate…
Iar eu mă străduiesc să răspund întrebărilor care frământă sufletul tău de copil… și să găsesc o cale de comunicare… pentru că este ceea ce ai nevoie…
Pentru tine, copile, cu drag!
Florentina Mateescu