Au mai circulat materiale despre vampirizare şi erau foarte încăcate cu informaţii.
Aş vrea să le completez cu câteva aspecte, din observaţiile mele.
Când apare vampirizarea?
Când există o structură care are nevoie de energie şi o ia de la altcineva.
Când se întâmplă aceasta?
Când structura are o pierdere de energie… sau consumă prea multă energie pentru ceva şi are nevoie de o refacere rapidă.
De exemplu: dacă desfăşurăm o activitate susţinută şi nu conştientizăm că în jurul nostru sunt tone de energie liberă, din care ne putem alimenta, putem lua inconştient energie de la viul din jur, indiferent că sunt cristale, plante, animale sau oameni. Aceasta se poate vedea prin starea lor.
Dar, trebuie să ţinem cont că, pentru derularea oricărui proces pe care îl facem, consumăm energie. Circulaţia informaţiei consumă energie; mersul consumă energie; activitatea profesională consumă energie;… toate consumă energie, însă sistemul nostru este dotat cu un parametru: oboseala; ea este cea care ne spune că este timpul să ne oprim.
Continuând activitatea, intrăm în stocul de rezervă; dacă îl consumăm, apare epuizarea, care impune pauza.
Ar fi riscant să continuăm după.
Pentru realizarea proceselor fireşti pentru structura noastră, există, în mod normal, rezervele necesare. Apoi, avem posibilitatea de regenerare prin odihnă, în special.
Deci, când vorbim de vampirizare nu la aceste procese ne referim.
Care sunt cei ai mari consumatori de energie şi de ce?
Deşi nu sunt singurii, cei mai mari sunt diavolii şi demonii: diavolii sunt fiinţe non-fizice, care se hrănesc cu sufletele celor din jur, dar le iau şi energie, în timp ce demonii sunt programele malefice pe care ni le creăm noi sau ne sunt induse din exterior. Acestea, asemenea programelor de calculator, au nevoie de energie ca să se deruleze.
Exceptând cazurile unor algoritmi speciali, acestea nu consumă suflete.
Care este calea prin care se realizează vampirizarea?
Sunt mai multe etape. Eu am decelat patru etape, fiecare fiind specifică unui anumit necesar de energie. De regulă, cam în ordinea în care le voi reda sunt şi abordate, dacă nu reuşeşte de la început transferul.
Aceasta ne spune că, dacă un sistem are nevoie de energie, apelează la diferite stratageme, până reuşeşte să şi-o însuşească. Deci, are instinct de conservare sau o axiomă similară, în program.
Persoana care vrea energie va avea mai multe tipuri de abordări, funcţie de personalitatea sa, dar, uneori îşi modifică comportamentul în funcţie de anumite circumstanţe sau parametri ai persoanei vizate.
1) Vizibilitatea şi Agitaţia – persoana încearcă să atragă atenţia asupra sa; atenţia se obţine prin focusarea unei energii pe o anumită direcţie, deci, se dă o energie, pe care persoana agitată o vrea şi o captează (nu conştient, pentru că oamenii nici nu sunt de multe ori conştienţi de ceea ce fac).
Vizibilitatea se regăseşte cel mai frecvent în ţinută, vestimentaţie, culoarea părului, accesorii, etc.
Agitaţia constă în mişcare continuă, oarecum haotică, gestică amplă, ton mai ridicat sau mai strident…
Toate atrag atenţia asupra subiectului, care se alimentează cu energia observatorilor.
Deci, aviz amatorilor se subiecte tari, de cazuri suscitante… ca să ştie pe unde li se duce energia…
…că, dacă vine de la televizor sursa de agitaţia, nu în televizor intră energia telespectatorilor, ci în cei de pe şi din spatele ecranului sau situaţiei…
Oboseşte pe cineva televizorul?!
Sau ştirile?
Este nevoie de altceva, care să ne facă să ne simţim bine?!
2) De regulă, următorul nivel este victimizarea, lamentarea.
Persoanele care nu au „un stil mai agitat”, ca să spunem pe scurt, vor avea tendinţa de a se lamenta şi de a se victimiza.
În acest fel se atrage mai profund atenţia observatorului, care este sensibilizat şi rezonează la problemele victimei, simţind s-o ajute, chiar dacă intenţia sa nu este să-i cedeze din propria energie.
3) Dacă nu se obţine energie nici în acest fel, următorul nivel pe care l-am observat, este agresivitatea verbală şi gestuală.
Este un nivel cu o penetranţă mult ridicată, deci are mari şanse de a obţine rezultate.
4) De la agresivitatea verbală se trece la cea fizică, nu doar ca gestică demonstrativă, ci cu acte agresive la nivel fizic. Cel vizat să cedeze energie, o va face, probabil, de teamă.
Practic, acest proces reprezintă un transfer de energie de la o persoană sau un grup ţintă, la vampir.
De ce se numeşte vampir?
Consumă energie vitală, care are culoarea roşie a sângelui oxigenat.
De aici a pornit legenda vampirilor care se hrănesc cu sânge…
Efectele vampirizării sunt starea de oboseală, până la greaţă, durere de cap, somnolenţă, eventual apatie, nelinişte, disconfort fizic sau psihic.
Prin repetare, sistemul vampirizat poate ajunge la probleme de sănătate.
Deci, este cazul, acum că ştim metodele de lucru (care sunt inconştiente, nu neapărat voluntare), poate ar fi bine să ne gândim la manifestările aflate şi eventual la starea noastră după întâlnirea cu persoana care le manifestă şi să evaluăm mai corect anumite relaţii.
Protecţiile se pot face în mai multe feluri, dar este mai dificil pentru persoanele care nu lucrează energetic să le abordeze.
Dar cea mai puternică şi de efect, accesibilă absolut oricui o vrea cu adevărat, este INDIFERENŢA la orice manifestare sau ignorarea persoanei. Cea mai bună ar fi evitarea relaţiei, dacă se poate.
Florentina Mateescu
Imagine: Cameron Gray